Draga Mos Craciun ,
Stiu ca e putin cam tarziu sa-ti scriu fiindca toate se intampla in noaptea de 24-25 , dar eu cred ca tu nu ai nevoie de o noapte sa faci miracole , tu le faci in fiecare zi caci tu esti cel care iubeste oamenii neconditionat , indiferent de sezon sau de greselile facute de acestia . De ce ? Fiindca ai ceva divin , sacru .
Cand eram mica , imi doream multe jucarii , dar in adancul sufletului , mereu am vrut sa zbor , fara sa stiu ca defapt acest zbor simboliza libertatea , cunoasterea , imaginatia nemarginita ...
Dorinta a ramas vie , dar am invatat ca fiecare vis are pretul lui asa ca vreau sa-mi dai putere sa lupt in clipele in care simt ca totul si-a piedut sensul , ca totul se prabuseste ,sa-mi amintesc ca atunci cand noaptea e mai neagra inseamna ca se apropie zorile ...
Imi doresc sa gasesc raspunsul la intrebarea „Cine sunt?” sa-mi pot stabilii coordonate si traiectorii , sa invat zambetul copiilor si iertarea din ochii unui parinte , sa-i apreciez pe cei dragi pentru toate gesturile marunte pe care le fac si pe care sa nu le mai iau „for granted” , sa invat sa iubesc fara sa-mi fie teama ca voi fi ranita , sa invat sa deosebesc lucrurile,trairile cu adevarat importante de cele care doar par importante si sa le acord atentia cuvenita , sa invat sa gasesc mereu esentialul si sa nu ma pierd in detalii , sa citesc acele carti care ma vor duce mai aproape de ceea ce-mi doresc , sa cunosc acei oameni care vor avea un cuvant puternic de spus in evolutia mea , sa cad de cate ori va fi nevoie pentru a putea fi mai buna ...
Mai vreau sa cred intens intr-o idee pe care s-o ridic la rangul de misiune si careia sa ma dedic trup si suflet , o ideea care se ascunde bine de mine intrucat sunt convinsa ca ea este acolo, ratacita printre „idealuri” si „ obiective” false , care nu ma reprezinta cu adevarat ...
Si , daca nu cer prea mult , imi doresc acea persoana care sa ma simta si sa ma citeasca din priviri , care sa creada in mine si in care sa cred mai presus de orice , cu care sa impart momente dulci si amare , pe care sa-l iubesc in fiecare zi mai mult si in care sa descopar mereu ceva nou (si reciproc) . Impreuna sa crestem si sa invatam unul de la celalalt , sa fie prietenul meu cel mai bun , sa fim liberi si totusi „noi” sa fie sanctuarul la care ne intoarcem ori de cate ori avem nevoie . .. Un EL in bratele caruia sa adorm si sa ma trezesc din cand in cand iar dimineata sa impartim aceiasi cana cu ciocolata calda , dar si aceleasi vise si pasiuni ... un El care sa ma iubeasca cel mai mult atunci cand merit cel mai putin fiindca atunci am nevoie cel mai mult (si invers) , si a carui afectiune sa o simt in gesturi si atitudini ... sa fim „Two minds (and souls) consensual /Entwined to perfection” ...
Draga Mosule , am fost cuminte ... Eu cred in tine , la fel ca atunci cand eram copil :)
