A trecut aproape o luna de cand m-am intors de acolo si ma intrebam de ce n-am pus poze pe Facebook. Raspunsul e simplu : Fiindca mi se pare irelevant . Privite intr-un monitor , vor fi doar niste ziduri , cladiri si simple locuri , umbrind prin simplitatea lor adevarata magie a orasului .
Praga trebuie privita , dar mai ales traita ... Praga e ca un inger care te invaluie in aripile-i de argint , proiectandu-te in alta epoca , in care nu exista timp , in care doar muzica stapaneste orasul si firea ... Ma plimbam singura , seara , pe stradutele stramte si pustii , pavate cu piatra cubica si mi s-a parut ca aud zidurile fredonand Mozart cu sunete line ce-mi mangaiau epiderma , patrunzand dincolo de ea . De fapt , nu mi s-a parut caci la fiecare pas exista un local care doreste sa-ti daruiasca o fata Morgana a timpurilor lui Kafka , astfel ca uiti sa mai mergi si incepi sa levitezi spre acel ceva ireal si tainic . In pietele centrale , te adancesti in marea de oameni si totusi iti poti atinge singuratatea cu mana . E insa acel tip de singuratate pe care-l doresti pentru a analiza , pentru a absorbi magia si pentru a visa ... Praga e orasul care a reusit sa-si conserve magia trecutului , lasand noul sa se infiltreze doar vag , asa incat ai senzatia ca , foarte curand printul cu armura , calare pe un cal negru te va rapi pentru a te duce in castelul lui maiestuos ...
Seara , plimbandu-ma pe Podul Carol , am descoperit un cuplu elegant, tinandu-se de mana si strivind orasul sub sunetul ascutit al tocurilor / flecurilor . S-au oprit o secunda , el a imbratisat-o tandru si i-a soptit in spaniola : "Praga e atat de frumoasa pentru ca tu esti langa mine" ..O clipa , am uitat de cinismul caracteristic si am invatat iarasi sa iubesc , sa doresc un EL in privirea caruia sa-mi abandonez sufletul si in bratele caruia sa freamat din nou pasiune si nebunie ...
Apoi , pe terasa muzeului Kafka ce se afla chiar pe malul Vltavei , m-am prabusit intr-un fotoliu de rachita si am pasit pe valuri , pe langa vapoarele fantasmagorice care -si purtau turistii spre noi peisaje , si am vazut nuantele freneziei in spumele acesteia. Luna zambea singura sau imi zambea mie ... am crezut ca mi-am pierdut mintele , dar nu ... doar vedeam miile de culori ale muzicii si ascultam melodiile calde ale culorilor ... culori autumnale , de melancolie . Cred ca Praga e o toamna infinita care nu vrea sa moara sub cutitul aspru al iernii ... Am vazut si cateva imagini ce infatisau orasul adormit in ghearele albe ale anotimpului rece si un fior de claustrofobie mi-a strabatut fiinta : Praga trebuie sa cante , sa valseze , sa tipe , sa zdruncine nu sa doarma ...
Praga inseamna pentru mine Kafka , cu non-spatiu si non-timp , inseamna eternitate uitata intre ziduri, cu fascinatia trecutului si viitorului in aceiasi farama de piatra , o imbinare a clasicului si modenului intr-o nota armonioasa ... Fara sa vrei , te indragostesti de ea , iubesti si traiesti prin ea si nu vrei sa pleci , vrei sa opresti clipa si sa adormi in bratele ei , crezand ca esti invincibil si nemuritor ...
Probabil ca n-am sa uit niciodata ultima seara cand , trecand pe langa The Estates Theatre or Stavovské divadlo , am fost acaparata de notele lui "Losing my religion" , intr-o interpretare mai ragusita decat cea a baietilor de la REM. M-am lipit de zidurile teatrului , am inchis ochii si m-am lasat purtata de muzica . Am simtit atunci o atingere calda si am tresarit . "Are you ok?" am auzit si am deschis ochii , iar un zambet charmant mi-a intampinat privirea . . "Yes , thank you" , am soptit putin speriata . "Then , you'll do me the honour to have a glass of wine with me,here at my restaurant...." Intre soc , uimire si teama , am uitat sa respir asa ca am mai primit o intrebare legata de starea mea fizica ... Am acceptat desi erau atat de multe seturi de "trei puncte" intre mine si el ... Am ciocnit , ne-am privit si m-a ravasit cu acel amazonit ce-i tinea loc de privire , ne-am jucat cu vorbele si intr-un final ne-am spus "la revedere " ... Si acum simt cum inima voia sa-mi sara din piept si sa danseze cu frenezie , adancind delirul si intelegand ca zilele acele au fost si vor ramane mereu "a once -in-a-lifetime-experience"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu